Pe langa miscarile de strada din aceste zile care tin agenda publica vie, un titlu dintr-un ziar de sport ne-a atras atentia in mod deosebit : “Aducerea lui Bănel s-a justificat: numărul fanilor lui St. Etienne la meciuri a crescut” titreaza ieri, 17 ianuarie 2012, Gazeta Sporturilor.
“Atunci cînd l-au prezentat pe Bănel Nicoliţă, conducătorii lui St. Etienne au oferit un argument incredibil: ”Mijlocaşul român a venit şi pentru a atrage în tribune mulţi suporteri din rîndul importantei comunităţi rrome din zonă”. Scopul a fost deja atins. Fiindcă, pe lîngă performanţele sportive notabile, ex-stelistul a contribuit şi la creşterea afluenţei în ”Geoffroy-Guichard”.
Pe locul 7 în Ligue 1, ”verzii” se găsesc pe a 5-a poziţie în clasamentul spectatorilor. Îi devansează doar cei trei granzi din Hexagon, PSG, Marseille şi Lyon, plus Toulouse. 20.819 de oameni este media de fani prezenţi pînă acum la meciurile disputate acasă de St. Etienne, cu 18 la sută mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului trecut.(….)“.
Ce inseamna cresterea numarului de spectator cu 18%? Cifre de ordinul zecilor de mii de euro pe saptamana…..
Inca de ceva vreme, Agentia Impreuna atrage atentia asupra capitalului pe care romii il reprezinta. Pe langa pierderile economice importante pe care excluziunea romilor pe piata muncii o aduce cu sine (pierderi calculate de catre Banca Mondiala in 2011 la un nivel de ordinul miliardelor de euro pe an), romii reprezinta o zona de consum imens, daca este corect exploatat si mesajele media (de genul campaniilor publicitare) ar targeta si aceasta importanta minoritate europeana.
Sunt sute de mari companii care isi vand produsele avand in vedere diferenta etnica si cultura a consumatorilor, adaptandu-si mesajele la elementele care atrag atentia celor vizati asupra produsului care se doreste a fi introdus pe piata. Exista chiar si o mare companie (United Colors of Beneton) care s-a branduit folosint mesajul promovarii diversitatii etnice si culturale.
Stereotipurile si educatie monoculturala pe care le-am asimilat in Romania ne fac sa nu vedem evidentele: romii sunt un capital de dezvoltare care expoatat corect poate conduce la dezvoltarea Romaniei per ansamblu. Pentru a realiza acest lucru trebuie sa privim pe fiecare asa cum este!

Mălin Bot, redactor-șef la adevărul.ro, și-a suflecat mânecile la-nceput de an și s-a luat la trântă cu o problemă spinoasă. „Ce facem cu ţiganii?”, se întreabă el în editorialul din 6 ianuarie. De fapt, doar titlul e interogativ, pentru că pe parcursul textului jurnalistul pare să dispună de fapt de numeroase certitudini, pe care le împărtăşeşte generos şi cititorilor, fără să facă prea multe eforturi de argumentare. Oricum, dacă faceţi experimentul de-a parcurge la-ntâmplare un număr variabil de texte de opinie apărute prin ziare şi reviste româneşti în căutarea unor texte argumentate, cel mai probabil e să dați peste păreri fixe, pe care cititorul ar face bine să le ia de-a gata. Poate asta e și una dintre cauzele pentru care comentariile online sunt, în mare lor majoritate, atât de violente. Dar aceasta e altă poveste.

Înainte de-a parcurge articolul semnat de Mălin Bot, e de remarcat că titlul însuși dă o direcţie clară de lectură: e o întrebare scurtă, deci urgentă; foloseşte, fără să se sfiască de posibile corectitudini politice, cuvîntul ţigani şi se sprijină pe un verb de acţiune – facem – pe cât de vag, pe atât de puternic, pe care-l pune la persoana I plural, asumând participarea colectivă nu doar la constatarea „problemei”, ci şi la „rezolvarea” ei. După acest titlu nu urmează însă invitaţii la reflecţie sau alte întrebări (cele retorice nu se pun, evident, la socoteală), ci o sumă de constatări esenţializate pînă încep să semene cu niște maxime. Am avut senzația că lecturăm o declarație de principii mai degrabă decât un articol de opinie. Faptul că textul e găzduit la rubrica de „opinii” pare mai degrabă un neajuns tehnic al organizării editoriale; el ar fi meritat o rubrică nouă, de genul „Certitudini apriorice” sau „Idei fixe”. În fine.

În paragraful care introduce textul, autorul promite să se războiască cu ipocrizia politicienilor, a societăţii civile şi a jurnaliştilor, născută din politicile anti-discriminare impuse de „lumea civilizată”. Trei paragrafe mai departe, după ce expediază rolul unei instituţii precum CNCD, rezumându-l în rolul de-a păzi filosofia anti-discriminare, jurnalistul constată că „vârful de lance” [al ipocriziei] este schimbarea denumirii de ţigan în rom. De ce? Pentru că „Dincolo de impunerea acestei schimbări nu s-a făcut nimic real pentru a rezolva sau măcar a înțelege, în proporțiile ei reale, o problemă națională extrem de gravă.” Lăsând deoparte faptul că încurcă domeniile – una e amendarea cu indicaţia „peiorativ” a cuvântului țigan și indicarea drept corectă a etnonimului de rom, alta e „făcutul”, adică domeniile de intervenţie –, autorul nu spune de unde ştie că nu s-a făcut nimic, iar diateza reflexivă a verbului nu lasă nici loc să se-nţeleagă cine anume trebuia să facă ceva: politicienii?, jurnaliştii?, societatea civilă?, societatea în general? sau romii înşişi? Efectul acestei schimbări (de altfel, recente) este că „acum, în toată Europa, România este confundată cu patria rromilor”. Semnalăm în trecere că România este patria tuturor cetăţenilor români, deci şi a romilor. Iar pentru „nefericita” suprapunere fonetică între cuvântul rom şi numele ţării în care trăim şi scriem e mai bine a se vedea tratate de lingvistică. Dar, repetăm, scopul lui Mălin Bot nu este de a(-şi) pune întrebări: verbele din textul lui sunt la modul indicativ, timpul prezent: ele vor să exprime realităţi durabile şi fixe. De genul: „Adevărata problemă nu este cum trebuie să le spunem țiganilor, ci faptul că există diferențe majore de mentalitate și stil de viață, care agravează percepția negativă a acestei etnii.” Aproape fiecare paragraf începe cu o sintagmă bolduită şi enunţă o constatare, pe care autorului nu i se pare necesar s-o demonstreze. El afirmă pur şi simplu. Uzând de o retorică grosieră, autorul reușește să plaseze mingea într-un teren despre care, deşi nu pare să ştie prea multe, e dispus să emită consideraţii perene: diferenţele culturale. Nicio cifră, nicio statistică (argumentul excluderii romilor prin sărăcie e expediat sumar, într-o retorică de tip „agenturili străine”, ca fiind emis de o Europă care încă nu se confruntase cu „stilul de viață al țiganilor”) nu-i tulbură lui Mălin Bot perseverenţa cu care faultează orice reguli ale unui discurs de opinie; iar la final, ca pentru a mima bunele intenţii şi sincera sa preocupare pentru convieţuire, după ce a identificat „problema” în „faptul că există diferenţe majore de mentalitate şi stil de viaţă, care agravează percepţia negativă a acestei etnii”, redactorul-şef al Adevărului invită la un dialog „deschis, fără ipocrizie, despre aceste diferenţe (sublinierea noastră, de data aceasta)”. Cât de deschis e dialogul urmează a se vedea în comentariile din subsolul lui, pentru cei care au stomac să citească din nou toate zoaiele făcute posibile de anonimitatea virtuală şi de lipsa oricărei moderări (de moderaţie nu mai vorbim) pe site. Să vorbim din nou despre cum presa alege să facă vizibile doar „clanurile ţigăneşti”, căsătoriile timpurii, infracţionalitatea din rândul romilor şi alte subiecte „scandaloase”, care nu fac decât să stimuleze indignarea gratuită a opiniei publice? Nu, mulţumim.

Astazi, in ultima zi de activitate din 2011 a Agentiei de Dezvoltare Comunitara “Impreuna”, se cuvine sa tragem linie activitatii noastre din anul ce e pe punctul de a se termina!

A fost un an frumos, plin de munca si de “mici satisfactii” date de rezultatele muncii depuse de o echipa de oameni care lucreaza in marea familie a Agentiei “Impreuna”:

Am reusit sa aratam lumii ca a fi rom nu inseamna ceea ce DEX-ul spune (epitet acordat unei persoane cu apucaturi rele) si pentru asta a trebuit sa infruntam inclusiv acele organizatii care ne acuzau ca dorim sa “inalbim” termenul de “tigan”. Ca nu a fost asa s-a vazut atunci cand CNCD a dat dreptate petitiei inaintate de catre organizatia noastra, petitie sustinuta de Accept si Asociatia “Egalitate de Sanse” Tulcea, rezolutie care a condus la schimbarea definitiei termenilor “rom” si “tigan” din DEX astfel incat termenul “rom devine cel principal iar “tigan” este considerat ca fiind termen peiorativ;

Am reusit sa aratam ca minoritatea romilor are o sumedenie de valori (preoti, avocati, doctori, jurnalisti, artisti, sociologi, antropologi etc) care din pacate sunt “invizibili” atat pentru organizatiile romilor (care nu vorbesc decat despre romii aflati in nevoie si “uita” de mica clasa de mijloc) cat si pentru neromii care considera ca suntem paria, prin organizarea unor evenimente de genul “Gala Femeilor Rome” sau proiectul “Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?”;

Am reusit sa cream sprijinul necesar ideii ca in urmatoarea programare financiara sa existe, in interiorul instrumentelor financiar europene, sume explicite care sa sprijine incluziunea romilor (masura inclusa in Strategia de incluziune a minoritatii Romilor recent adoptata de Guvern);

Am reusit sa dezvoltam un proiect initial mic care educa noua generatie in spiritul cunoasterii celor de langa tine (Tinerii Dezbat) intr-un concurs national de dezbateri oratorice la care au participat in 2011 peste 260 de licee din tara,

Am reusit sa introducem pe Agenda sindicatelor problematica respectarii drepturilor angajatilor/ angajatelor rome;

Am reusit, in ciuda tuturor presiunilor, sa ramanem independenti fata de orice formatiune politica roma si neroma chiar daca acest lucru a condus la acuze grave din partea liderilor romi politici (sau cu aspiratii politice) fata de noi si munca noastra;

Am reusit sa aratam la 300 de copii ca Mos Craciun vine si in comunitatile sarace de romi!

Am reusit sa aratam la peste 5000 de romi din 10 comunitati din tara ca IMPREUNA pot face mult mai multe decat singuri si ca mobilizarea lor poate conduce la imbunatatirea propriei lor vieti;

Am reusit sa fundamentam politici publice nationale si europene  (prin realizarea unor studii si analize) si sa cream linii directoare pentru incluziunea Romilor in baza Agendei 2020 (prin actiuni specifice de lobby si advocacy);

Am reusit sa ramanem IMPREUNA (cu tot ceea ce inseamna aceasta Fundatie) pastrandu-ne valorile, principiile si modul de lucru!

Am reusit multe si multe mai avem de dovedit!

Tot ceea ce am facut insa nu era posibil fara cei de care IMPREUNA nu ar exista … si aici ma refer la membrii fondatori, consiliul director, staff, colaboratori, voluntari, parteneri, prieteni sau simpli sustinatori si nu in ultimul rand la oamenii din comunitatile locale.

Fata de toti acestia, acum la final de an, noi – cei din stafful Agentiei –  ne plecam cu recunostinta si smerenia lucratorului care stie ca a fi IMPREUNA inseamna ca lucrezi pentru un crez in care te regasesti si ca TU reprezinti AGENTIA IMPREUNA si nu invers!

La multi ani tuturor!

Luni, 12 decembrie 2011 – Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” în parteneriat cu UNICEF au lansat la Reader’s Cafe proiectul „Ce vrei să te faci când vei fi mare?”.
Proiectul face parte din Campania UNICEF de participare şcolară, „Hai la şcoală!” şi are ca scop promovarea educaţiei în rândul copiilor romi. Cu ajutorul a cincisprezece modele de reuşită din rândul romilor, care au avut de înfruntat aceleaşi probleme ca şi copiii din ziua de azi, s-a realizat un film documentar în care fiecare persoană îşi povesteşte istoria şi cum i-a ajutat şcoala să reuşească în viaţă. În cadrul evenimentului au fost prezentate un trailer al acestui documentar, o broşură cu interviurile realizate şi o expoziţie de fotografie realizată de Geraldine Aresteanu cu persoanele rome de succes implicate.

Proiectul este susţinut de artiştii Adela Popescu şi Connect-R. „Provin dintr-o familie de profesori şi am crescut la ţară, alături de copiii de acolo. Una din prietenele mele din copilărie, care îmi era și vecină, era de etnie romă și îmi amintesc cum mergeam împreună la școală. Nu contează etnia sau rasa, eu cred cu tărie că toţi copiii trebuie să aibă nişte modele de urmat şi să fie încurajaţi să meargă la şcoală. Astfel li se vor deschide drumuri şi posibilităţi la care altfel nici n-ar fi visat”, a declarat Adela Popescu.

La rândul său, Connect-R a adăugat: „Accesul la educaţie este foarte important, la fel cum sprijinul copiiilor şi nediscriminarea în dezvoltarea acestora sunt vitale. Sunt mândru că sunt rom şi că pot arăta o altă faţă a romilor. […] Fiţi mândri de ceea ce sunteţi, nu luaţi în seamă prejudecăţile, dovediţi cât de greşite sunt şi munciţi mereu pentru a vă indeplini visele! Puteţi deveni ceea ce vă doriţi când veţi fi mari, trebuie doar să credeţi în voi! Acestea sunt numai câteva exemple, dar sunt nenumărate persoane, neştiute de nimeni, care au reuşit cu ajutorul educaţiei.”

Printre invitaţii speciali la eveniment s-au numarat: Oana Badea – Secretar de Stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului, Ilie Dincă – Preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Romi şi o serie de personalităţi reprezentând guvernul sau societatea civilă.

Proiectul „Ce vrei să te faci când vei fi mare?” va continua cu o caravană de prezentare a filmului documentar şi a expoziţiei de fotografie în 30 de şcoli din ţară implicate în campania de participare şcolară „Hai la şcoală!” şi întâlniri între copiii din aceste şcoli şi persoanele rome de succes prezentate.

La finalul proiectului sunt aşteptate ca rezultate conştientizarea a 600 de copii romi şi neromi cu privire la rolul educaţiei în evoluţia profesională, conştientizarea cadrelor didactice din 30 de şcoli cu privire la dificultăţile de integrare cu care se confruntă copiii aparţinând grupurilor vulnerabile cât şi demontarea stereotipurilor legate de romi în comunităţile vizate.

Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, în parteneriat cu Reprezentanţa UNICEF în România, organizează astazi, 12 decembrie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, evenimentul de lansare a proiectului „Tu ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Lansarea campaniei va avea loc la Readers Cafe, Metropolis Center, Blvd. Iancu de Hunedoara nr. 54-56, Bucureşti incepând cu orele 18,00.

Proiectul face parte din Campania „Hai la şcoală!” demarata de UNICEF şi are ca scop promovarea educaţiei în rândul copiilor aparţinând minorităţii rome ca mijloc de a reuşi în viaţă. Cu ajutorul a cincisprezece modele de reuşită din rîndul romilor care au avut de înfruntat aceleaşi probleme ca şi copiii din ziua de azi, s-a realizat un film documentar în care fiecare persoană îşi povesteşte istoria şi traseul educaţional. Un trailer al acestui documentar va fi prezentat în cadrul evenimentului.

Susţinători ai proiectului sunt: artistul rom Ştefan Mihalache – cunoscut sub numele de Connect-R şi binecunoscuta actriţă şi cântăreaţă Adela Popescu.

De asemenea, în cadrul evenimentului va fi prezentată o broşură care conţine extrase din poveştile de viaţă ale persoanelor implicate în proiect, precum şi o expoziţie de fotografie pe aceeaşi temă.

COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI
DEPARTAMENTUL GUVERNATORULUI CIVIL
AL TRANSNISTRIEI
NO. 132027 * – 7. DEC. 1942 *
INTRARE

Dsale Dlui Guvernator al Transnistriei

Acesta este una dintre numeroasele cereri de repatriere adresate de romii deportați autorităților transnistrene și române în anii ‘40, dintre care, după cum se ştie, prea puţine au fost soluţionate. Numeroşi bărbaţi de etnie romă au descoperit, întorcându-se de pe front, unde luptau în rândurile Armatei Române, că în lipsa lor familiile le fuseseră deportate în Transnistria, pe motiv că erau de etnie romă. Încorporaţi, decoraţi şi deportaţi – un parcurs al etnicilor romi despre care încă nu se vorbeşte suficient.
Vom reveni la istoria acestor abuzuri; deocamdată vă oferim, prin amabilitatea istoricului Andrea Varga, câteva documente care descriu tratamentul aplicat de autorităţile române membrilor unei minorități aflate la vremea aceea de peste şase sute de ani pe teritoriul ţării, mulţi dintre care luptaseră în Primul Război Mondial. Acel război graţie căruia sărbătorim Ziua Naţională de 1 Decembrie şi unirea tuturor românilor, indiferent de etnie şi de alte particularităţi.

Ne putem folosi de prilejul acestei zile libere ca să reflectăm ce anume sărbătorim pe 1 Decembrie. Şi să ne gândim de ce credem cu atâta tărie că printre cei care şi-au dat viaţa în războaiele duse de români se numărau exclusiv etnici români, nu şi romi, tătari sau aromâni. Sau să ne gândim ce s-a ales de „smerenia” proclamată în paragraful VII al Declaraţiei de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918: „VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.” Şi de paragraful III al aceleiaşi declaraţii, care proclama „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.”
Sau ne putem folosi de ocazia Zilei Naţionale pentru a-i felicita pe toţi cetăţenii României şi pentru a saluta Armata Română – inclusiv pe romii din rândurile ei. De 1 Decembrie dorim să vă amintim, cu riscul de a-i deranja pe amatorii de festivism naţionalist, că ei există, aşa cum şi în trecut au existat ostaşi de etnie romă care au luptat pentru România. Tuturor acestora le adresăm omagiile noastre.

Peste 200 de suflete au animat aseară clubul Blue Night din Regie pentru a-i sărbători pe cei mai deștepți, talentați și frumoși studenți romi. Însă, mai mult decât atât, Balul Studenților Romi a fost o ocazie în plus ca tinerii aparținând acestei minorități să renunțe la măștile pe care mulți dintre ei trebuie să le poarte în societate și o invitație pentru toți ceilalți să privească dincolo de stereotipuri. “Masca” a fost laitmotivul petrecerii condimentate cu două recitaluri de excepție susținute de Connect-R și Stefania Calofir, iar Agenția Împreună a fost și anul acesta un partener și prieten de încredere al studenților romi. Și, de ce să nu recunoaștem, în momentul în care au fost prezentați concurenții de la Miss și Mister Balul Stundenților Romi – atracția principală a serii –, am avut mari emoții. Asta pentru că Agenția a fost reprezentată în concurs de Emilia Ion, fostă voluntară și actuală angajată a echipei “Împreună”.
Colega noastră, studentă în anul 3 la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Specializarea Asistență Socială, a avut de înfruntat 3 probe alături de alte 4 concurente, la rândul lor studente la diverse facultăți din București. La finalul probelor, pe parcursul cărora Emilia și-a etalat frumusețea, eleganța, dar și cunoștințele despre minoritatea pe care o reprezintă, emoțiile noastre au fost răsplătite: juriul a ales-o pe Emilia ca regină a balului.
Cu siguranță că acest titlu o bucură pe Emilia, așa cum pe noi ne onorează, însă, mai presus de toate, o responsabilizează. Ea este acum purtătoarea de cuvânt informală a unei generații care poartă pe umeri o dulce povară: aceea de a schimba mentalități și de a mișca conștiințe. Iar prin extensie ne responsabilizează pe noi toți pentru a continua lupta susținută de acești tineri minunați pentru o lume care să spună NU discriminării și DA egalității.

Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna” lanseaza un apel catre cetatenii romani apartinand minoritatii rome sa isi declare apartenenta etnica la Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011, amintind ca o atitudine deschisa in acest sens este in acord cu principalele valori ale minoritatii rome – onoarea si familia.

Desi se regasesc in societate si afecteaza in mod constant populatia roma, stereotipurile negative nu trebuie sa constituie un obstacol in afirmarea corecta a identitatii individului. Un motiv in plus pentru declararea apartenentei etnice, un prim pas in asumarea si respectarea identitatii oricarui individ in societate, reprezinta si decizia recenta a Academiei Romane – Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al.Rosetti” de a modifica 30 de cuvinte din Dictionarul Explicativ Roman referitoare la definitiile substantivelor „rom” si „tigan”, precum si a altor termeni ce caracterizeaza persoanele de etnie roma.

„Demersurile pentru tratament egal, nediscriminatoriu pe criteriul originii rasiale sau etnice trebuie sa porneasca de la o profunda cunoastere a comunitatilor in sprijinul carora acestea sunt promovate. Pentru a putea contura strategii pentru integrarea si sprijinirea grupurilor defavorizate si pentru a putea avea o viziune de ansamblu asupra minoritatii rome, trebuie sa existe o evidenta clara a persoanelor din componenta acesteia. Afirmarea apartenentei etnice se subscrie valorilor principale ale comunitatilor rome, si anume onoarea si familia. Este o datorie morala a generatiei actuale fata de cei care au murit in perioada Holocaustului pentru ca erau romi si, totodata, un mod responsabil de a educa tanara generatie, adica pe copiii care trebuie sa stie ca a fi rom nu este un lucru rau”, declara Gelu Duminica, directorul executiv al Agentiei de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”.

In urma ultimelor dezbateri pe marginea acestui subiect, Academia Romana – Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al.Rosetti” a trimis catre Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna” adresa nr. 1040/in 3 octombrie 2010 prin care anunta faptul ca definitiile a 30 de cuvinte din DEX care fac referire/au legatura cu persoanele de etnie roma au fost modificate. Schimbarile vor fi editate in perioada imediat urmatoare, in cadrul unui nou tiraj al DEX.

Astfel, substantivul „rom/a” se defineste ca fiind „temen pin care se autoidentifica membrii unui grup etnic originar din India si raspandit mai ales in sudul si estul Europei, inlocuind denumirea de tigan, considerata peiorativa”.

Substantivul „tigan” este definit „1.(Adesea peiorativ) Persoana apartinand unui ansamblu de popoare originare din nord – vestul Indiei, care au migrat si in norul Africii si, ulterior, si in cele doua americi, diferentiindu-se in mai multe grupuri si ducând o viata semi-nomada si care vorbesc o limba indo-europeana; 2.(Adesea peiorativ) Epitet dat unei persoane brunete; 3. Epitet imperios dat unei persoane cu un comportament necivilizat”.

Potrivit Institutului National de Statistica, oficial, in Romania sunt inregistrate 535.000 persoane de etnie roma, iar estimarile Uniunii Europene indica pentru Romania că numarul variaza intre 1,5 milioane si 2,5 milioane persoane. La nivel european, estimarile arata ca numărul persoanelor de etnie roma se ridica la 12 milioane.

În perioada 23-28 Mai 2011 am participat la o vizită de studiu în Atena, în cadrul proiectului “Integrat – Resurse pentru femei şi grupurile de romi excluse social”, cofinanţat din Fondul Social European – Investeşte în Oameni! prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi implementat de către Asociaţia pentru Dezvoltare şi Promovare Socio-economică CATALACTICA – Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (I.C.C.V.) şi Bolt International Consulting (Grecia).
În cadrul vizitei de studiu ne-am deplasat la diferite unităţi de economie socială, una dintre acestea fiind Cooperativa socială Klimaka şi Klimax Plus, care includ diferite unităţi de producţie, o staţie radio şi un restaurant. ONG-ul Klimaka, specializat în servicii de sănătate mentală, creează opotunităţi pentru grupurile excluse social prin intermediul proiectelor în care aceste grupuri participă activ. Aceste servicii se adresează persoanelor cu probleme de sănătate mintală, persoane fără adăpost şi victime ale traficului de persoane, solicitanţi de azil şi refugiaţi, victime ale violenţei în familie, romi. În prezent, 30% din personalul ONG-ului Klimaka provine din grupurile sociale pe care le asistă. Un alt exemplu de economie socială este Cooperativa Femeilor din New Kio, înfiinţată în 2007 de un grup de femei neangajate în scopul asigurării unor surse de venit, se axează pe producţia de gemuri, lichioruri, compoturi, halva, ulei de măsline, plăcinte din ingredinte proaspete (citrice, morcovi, măsline şi alte fructe). Aceste ingrediente sunt procurate din gospodăriile proprii, fără a fi necesare cheltuieli pentru achiziţionarea lor.
La sfârșitul anului 1995 s-a înființat un organism național numit astăzi ”rețeaua roma” și în cadrul căreia participă 54 de județe. În toți acești ani, scopul rețelei romilor a fost să prezinte soluții guvernanților, soluții pentru problemele romilor la nivelul fiecărui județ. ”Rețeaua roma” a prezentat argumente potrivit cărora problemele pe care le întâmpină romii nu pot fi soluționate separat, urmărind o abordare globală, trebuie acționat în paralel și în toate domeniile. Pentru a comunica Guvernului problemele romilor, au fost organizate sesiuni tematice cu participarea reprezentanților etniei rome. Ca rezultat al acestor inițiative, în mai 2001 ”Rețeaua roma” s-a întregit și a venit cu o propunere politică. Aceasta a fost depusă pentru aprobare la Guvern și ulterior a fost aprobată în întregime. Guvernul a anunțat “Programul integral de acțiune pentru integrarea romilor” ce a inclus acțiuni economice concrete și propuneri de finanțare. În 2001, costul total al acestor încercări a fost de aproximativ 500 milioane Euro. Acest program nu a dus la rezultatele așteptate, în schimb s-a materializat în mici acțiuni întreprinse la nivel de județ. Situația din municipiu se datorează faptului că toți locuitorii contribuie ca acesta să fie mai bun în fiecare zi. Astăzi, în Atena, există medici, avocați, radiologi de etnie romă care au reușit să se afirme. Au fost inițiate afaceri de către cetățenii de etnie roma; unele au dat faliment, însă altele funcționează și aprovizionează cu bunuri piața greacă.
Pe parcursul vizitei de studiu am avut oportunitatea să cunoaștem oameni implicaţi în îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor de etnie romă şi am putut conştientiza atât asemănările existente cu problemele întâlnite de romii din România, cât şi particularităţile trăite de romii din Grecia. Credem că aceste vizite şi schimbul de experienţă au un rol important în a ne aminti că există un context mai mare în care ne aflăm şi de care trebuie să ţinem cont atunci când încercăm să avem un aport în schimbarea pe care ne-o dorim.