Arhiva pentru categoria ‘Incluziunea sociala a romilor’

TechCamp: Despre tehnologie și incluziunea socială a romilor

Zilele trecute citeam într-un raport elaborat de firma IDC că angajatorii europeni estimează că în 2015, aproximativ 90% din locurile de muncă vor necesita cunoștințe de bază în domeniul IT. Chiar dacă previziunile nu se mulează neapărat pe contextul economiei noastre, cifrele privind o tendință la nivel european, este clar că economia bazată pe cunoaștere se îndreaptă vertiginos în această direcție.

În zilele de 15 și 16 decembrie a avut loc la București TechCamp, un eveniment lansat în cadrul inițiativei Secretarului de Stat Hillary Clinton denumită Civil Society 2.0. Inițiativa este menită să sprijine organizațiile societății civile în utilizarea activă a noilor tehnologii informatice și de comunicare în scopul îndeplinirii misiunii lor de a dezvolta comunitățile locale pentru care s-au angajat.

TechCamp București a oferit astfel posibilitatea organizațiilor societății civile de a întâlni specialiști IT și de a explora împreună cu aceștia oportunitățile oferite de tehnologiile de ultimă oră pentru a pune în practică metode inovative de mobilizare a comunităților și de stimulare a participării civice. Accentul ediției TechCamp București a fost incluziunea socială a grupurilor dezavantajate, cu focus pe minoritatea romă.

Desigur, în cazul multor comunități de romi din România, a vorbi despre tehnologii de vârf IT și despre cum acestea pot sprijini dezvoltarea lor pare utopic. Agenția Împreună a colectat date referitoare la infrastructura și problemele de locuire din 80 de comunități de romi dintre cele mai sărace din țară, iar datele prelucrate arată că peste 20% din aceste comunități sunt doar parțial racordate la rețeaua de curent electric.

Un alt studiu al Agenției Împreună arată că în școlile frecventate de elevi romi din 70 de comunități, dotarea în echipamente IT lasă de dorit: 9% dintre școlile inluse în cercetare nu au niciun fel de echipamente IT accesibile elevilor; acolo unde există calculatoare și elevii au acces la acestea, media este de 21 de elevi pe calculator și nu mai puțin de 45 de elevi pe calculator conectat la internet. În aceste condiții, educația de care beneficiază fiecare elev în domeniul alfabetizării digitale se măsoară de multe ori, în cel mai bun caz, în minute pe săptămână, și nu în ore. E oare suficient pentru a pregăti resursa umană pentru provocările erei informației? Iar atunci când datele arată tendința ca odată cu creșterea ponderii de elevi romi dintr-o școală să scadă cantitatea și calitatea dotărilor IT, e oare suficient să rezumăm problema romilor la binecunoscutul stereotip că “nu-și trimit copiii la școală”?

Cum pot mijloacele oferite de internetul secolului XXI să pătrundă în locuințe în care seara se aprinde opaițul veacurilor pre-industriale? Cum se pot mobiliza prin intermediul calculatorului oameni care trăiesc în condiții de secol al XVIII-lea? Cum poți trezi interesul celor ce n-au întotdeauna ce pune pe masă pentru lucruri de la vârful piramidei lui Maslow: participare, reprezentare, exprimarea identității etnice?

Acestea sunt întrebări la care TechCamp nu a putut răspunde decât parțial. Am aflat, spre exemplu, despre existența unor tehnologii de utilizare a altor mijloace de comunicare, precum telefoanele mobile și folosirea sms-urilor pentru a pătrunde în comunitățile unde internetul este încă science-fiction. Răspunsurile la întrebările de mai sus nu vor veni decât cu timpul și cu o implicare mult mai eficientă și activă a guvernanților. În schimb, grupul de lucru din care au făcut parte reprezentanții Agenției Împreună la TechCamp a pus accentul pe colectarea unor date valide din comunitățile de romi, date fără de care – așa cum știm deja din faimoasa sintagmă popularizată de raportul OSI No Data No Progress – nu se pot realiza progrese concrete în ceea ce privește incluziunea socială a romilor. Raportul amintit arată că România nu dispune de date valide decât pentru 5 din cei 12 indicatori de bază pentru măsurarea gradului de incluziune socială. Fără date concrete, nu se vor cunoaște la nivelul decidenților nici problemele cu care se confruntă romii, nici gravitatea acestora. Fără date concrete, politicile publice riscă să fie irelevante și ineficiente. Fără date concrete, se vor repeta stereotipuri și inexactități care riscă să prejudicieze minoritatea romă și să perpetueze astfel cercul vicios al excluziunii.

Dar să ne întoarcem din nou la tehnologia IT și incluziunea socială. Un studiu recent al companiei Analysys Mason demonstrează că o creștere de 10% a penetrării serviciilor de internet aduce cu sine o creștere de 37% a veniturilor în domeniul educației și de 43% a celor în domeniul sănătății. Cu alte cuvinte, cu cât crește accesul la internet crește și activitatea în educație și sănătate, generând venituri suplimentare. Pe lângă aceste domenii, s-a demonstrat în nenumărate rânduri și impactul pozitiv al internetului în ceea ce privește buna guvernare, democrația reală și accesul la servicii generatoare de venit. Pe scurt, tehnologia IT are un impact pozitiv asupra bunăstării.

În condițiile în care doar o abordare integrată, multidimensională a incluziunii sociale poate da rezultate sustenabile, poate e de dorit ca și aspectul tehnologic să fie luat în vedere atunci când se gândesc politici publice pentru minoritatea romă. Ne gândim adeseori la România anului 2050, în care, conform prognozelor Eurostat, din cele 16 milioane de cetățeni români, 10% vor fi romi. Adeseori spunem că romii trebuie priviți ca resursă, nu ca problemă, iar în resursele anului 2050 trebuie investit încă de pe acum, din toate punctele de vedere. Inclusiv din punct de vedere al tehnologiilor IT și al alfabetizării digitale.