Scrisoare deschisa – Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei romilor

Organizaţiile semnatare salută punerea în discuţie de către Guvernul României a Strategiei de Incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor 2014-2020. Doar din punct de vedere tehnic documentul supus dezbaterii este net superior celor anterioare, conţinând, pe alocuri, proiecţii bugetare şi indicatori de performanţă. Cu toate acestea, atragem atenţia că şi prezenta strategie poate fi percepută ca un document de intenţie creat de Guvernul României ca urmare a unor directive / presiuni externe, dar care nu va produce efectele aşteptate deoarece nu este un document ce rezultă din voinţa politică.

Reamintim că lucrul la realizarea acestui document a demarat încă din martie 2013, beneficiind, pentru o lungă perioadă de timp, de întreg sprijinul organizaţiilor non-guvernamentale interesate de domeniu. Din păcate, din cauza comunicării deficitare, dublată de lipsa de reacţie guvernamentală la propunerile mediului asociativ, începând cu luna septembrie 2013, o bună parte a organizațiilor non-guvernamentale au decis să se retragă de la masa dialogului.

Principalele recomandări ale ONG-urile interesate de domeniu care au fost parte activă în dialogul realizat pentru creionarea Strategiei pentru Romi în perioada martie – septembrie 2013, transmise cu diverse ocazii, inclusiv în data de 8 Aprilie 2014, au constat în:

–          Nevoia de a nu pune egal între apartenența la etnia romilor şi sărăcie. Din punctul nostru de vedere, viziunea strategică propusă de Guvern avea în vedere mai degrabă apartenența la conceptul de “grup vulnerabil” şi nicidecum cea de minoritate. Înțelegem că sunt foarte mulţi romi care au nevoie de dezvoltare socio-economică însă în egală măsură trebuie să înţelegem că nu putem trata săracia prin prisma apartenenţei la o etnie;

–          Nevoia de a susţine şi încuraja implicarea autorităţilor locale în dezvoltarea socio-economică a romilor. Probleme reale ale romilor sunt la nivel local. În conformitate cu prevederile art 21 din Legea nr.195/2006 (revizuită în luna mai 2014), autorităţile locale au sarcini exclusive în rezolvarea unor nevoi cu care se confruntă foarte mulţi romi (mica infrastructură, acte de identitate / proprietate, locuire, cultură, asistenţă socială etc). Strategia ar trebui să conţină o serie de Programe Naţionale susţinute de Guvern în baza Legii nr. 195/2006, asigurând, astfel, resursele necesare autorităţilor locale interesate în rezolvarea problemelor în care au responsabilitate exclusivă;

–          Necesitatea de a întări cadrul de implementare / monitorizare / evaluare inclusiv prin capacitarea instituţională a Agenţiei Naţională pentru Romi. Dealtfel, acest mecanism, aproape neschimbat față de anul de referință 2001, este unul care nu s-a dovedit a fi eficient și este nevoie de o altă abordare, care să pună accent pe o comunicare permanentă şi reală cu societatea civilă, ca şi structură care trebuie să contrabalanseze puterea statului, fără să dorească să îi ia locul, prin crearea unui mecanism permanent de consultare cu societatea civilă;

–          Introducerea şi dezvoltarea unor măsuri reale şi solide de promovare a dezvoltării socio-economice şi participării la viaţa publică a femeilor rome, principiu invocat la începutul strategiei, dar neaplicat în prevederile ulterioare;

–          Nevoia de a corela prevederile Strategiei pentru Romi cu cele ale Programelor Operaţionale, parte a instrumentelor financiare europene aflate la dipoziţia României în perioada 2014-2020 astfel încât măsurile promovate de aceasta să aibă parte şi de finanţarea necesară;

–          Nevoia de a promova cunoaşterea şi asumarea politică şi morală a elementelor tragice din istoria romilor (robia şi holocaustul), aceste două episoade din istoria României fiind cvasi-necunoscute de către societatea românească şi principale cauze ale clivajului de dezvoltare actuală; societatea românească are nevoie de o recunoaștere oficială a secolelor de robie și a contribuției semnificative pe care au adus-o dezvoltării României; de asemenea, Biserica Ortodoxă Română, trebuie să recunoască și ea contribuția robilor mănăstirești de-a lungul secolelor de robie și să facă demersuri de compensare a acestei contribuții, inclusiv prin crearea unor structuri de învățământ dedicate, spre, exemplu, modernizării meșteșugurilor tradiționale ale romilor;

–          Dezvoltarea unor programe naţionale serioase, care să asigure resursele necesare autorităţilor locale interesate să faciliteze accesul la o educaţie de calitate, loc de muncă stabil şi bine plătit, accesul la învăţământ vocaţional şi profesional care să ţină cont de solicitările pieţei muncii, dezvoltarea antreprenoriatului şi a entităţilor de economie socială etc astfel încât Strategia pentru Romi să raspundă, în mod real şi solid, indicatorilor din Strategia 2020;

–          Nevoia de a susţine dezvoltarea unei clase de mijloc din interiorul minorităţii romilor, cea care poate, şi trebuie, acţiona ca un motor de dezvoltare intra-comunitar.

Ne exprimăm regretul să vedem că şi ultima versiune supusă dezbaterii publice are, în mare, aceleaşi carenţe și nu se ridică la standardele de fundamentare, de elaborare, bugetare, monitorizare și evaluare pentru un document de politici publice, oglindă a modului în care Guvernul dorește să realizeze o schimbare a vieții comunităților de romi, spre beneficiul acestora, dar și al societății românești în ansamblu.

Având în vedere anunţul neoficial făcut de către reprezentaţii Guvernului cum că aprobarea prezentei strategii se va face în luna decembrie 2014, în condițiile în care punctele noastre de vedere au fost aduse la cunoştinţă guvernului de aproape un an fără a provoca reacţiile aşteptate, considerăm că orice demers de-al nostru de a oferi comentarii prezentei versiuni nu ar aduce nimic nou. Asigurăm pe toţi cei interesaţi că vom continua să sprijinim orice demers real care vizează dezvoltarea socio-economică şi sentimentul de apartenenţă etnică a romilor mai ales atunci când acesta va fi promovat de autorităţile publice locale şi centrale.

De asemenea, sperăm să reuşim să punem pe masa celor interesaţi, mai ales a Guvernului României, la finele fiecărui an calendaristic a unui raport de monitorizare a implementării prezentei strategii, raport care să constituie baza unei dezbateri solide orientate către îmbunătăţirea metodelor de intervenţie în comunităţile cu romi.

În numele organizaţiilor

–          Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi – Cluj Napoca

–          Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate – Sastipen

–          Centrul de Resurse “Apollo”, Ploiesţi

–          Romano Butiq

–          Asociaţia Aleşilor Locali Romi

–          Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Socială – CEDS

–          Policy Center for Roma and Minorities

–          Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”

 

Gelu Duminică,

Director executiv

Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”

Be Sociable, Share!

Leave a Reply